Lider acasă, mamă grijulie la lucru - o poveste personală

Te-ai întrebat vreodată cum să navighezi teritoriile necunoscute ale parentingului și leadershipului deodată? Sau dacă există moduri de a dărâma zidul dintre “lucru” și “acasă” în așa fel încât să putem utiliza atuurile dintr-o parte și în partea cealaltă?

Pentru mine, călătoria pe aceste două drumuri, aparent paralele, a început în vara anului 2006. Eram însărcinată cu primul meu copil și datorită unor schimbări în compania din care făceam parte, am solicitat să particip la primul meu program de coaching, program menit să-mi dezvolte abilitățile de leadership. Echipa pe care o coordonam la vremea aceea era răspândită în mai multe locații, iar eu, fiind la început de drum în ale managementului, aveam o serie de provocări: aveam rezultate, însă relațiile pe care le aveam cu echipa nu erau de cea mai bună calitate. Din punctul meu de vedere, ceea ce conta la muncă erau rezultatele. Cu alte cuvinte, conduceam cu “mână de fier” și mă ghidam după câteva principii și convingeri, unele dintre ele limitatoare, pentru că obiectivul meu era acela de a atinge performanța. O serie de feedback-uri legate de abordarea mea m-a determinat să încep să aprofundez tema leadership-ului și să conștientizez că relațiile interpersonale la locul de muncă au o importanță mult mai mare decât considerasem eu.

Mă așteptam ca participarea la programul de coaching să fie o călătorie lină, cu niște competențe care trebuiau asimilate, aplicate și gata. Dar nu a fost chiar așa.

A fost o călătorie către sine cu oglinda în față, conștientă că orice atitudine sau comportament al meu crează un impact în cei din jur. Fiind foarte ambițioasă și provocatoare din fire, am provocat procesul de coaching și el pe mine, dar am provocat și coach-ul, căreia îi sunt și acum recunoscătoare pentru răbdarea și disponibilitatea de a fi alături de mine în proces.

Apoi a venit Tudor pe lume. Anul de maternitate care a urmat a fost cel în care am simțit că încep să mă dezvolt conștient și asumat. El m-a ajutat să-mi însușesc rolul de mamă: să accesez cu încredere și naturalețe acea parte din mine care era greu accesibilă, adică emoțiile. În plimbările zilnice pe care le făceam cu Tudor, în timp ce el dormea, eu îmi analizam comportamentele din diverse situații profesionale și înțelegeam lucrurile și reacțiile oamenilor dintr-o perspectivă cu totul nouă.

Când am revenit la birou, colegii meu erau șocați de schimbarea de 180 de grade pe care o vedeau. Mă interesau rezultatele în continuare, însă eram mai atentă și grijulie cu ceilalți.

Experiența de mamă m-a ajutat să fiu un lider mai bun, iar experiența de lider m-a ajutat să fiu o mamă mai bună.

În următorul articol vă voi spune câteva lucruri pe care eu le-am învățat pe propria piele despre rolul de lider și cel de părinte. Stay tuned!